وَحَآجَّهُۥ قَوْمُهُۥ ۚ قَالَ أَتُحَٰٓجُّوٓنِّى فِى ٱللَّهِ وَقَدْ هَدَىٰنِ ۚ وَلَآ أَخَافُ مَا تُشْرِكُونَ بِهِۦٓ إِلَّآ أَن يَشَآءَ رَبِّى شَيْـًۭٔا ۗ وَسِعَ رَبِّى كُلَّ شَىْءٍ عِلْمًا ۗ أَفَلَا تَتَذَكَّرُونَ ﴿٨٠﴾
Poporul său îl certă, însă el spuse atunci: “Voi îmi căutaţi pricină pentru Dumnezeu, căci El m-a călăuzit? Mie nu îmi este frică de cei pe care I-i alăturaţi, căci doar ceea ce voieşte Domnul meu este. Domnul meu cuprinde totul în ştiinţa Sa. Voi nu chibzuiţi, oare?
